Text parafrazat despre "Analiza discursului critic (CDA) aduce tradiția critică a analizei sociale în studiile lingvistice ș..."
Mai jos găsești 4 variante diferite de exprimare pentru același text, fiecare cu stilul său distinct.
Textul Original
Analiza discursului critic (CDA) aduce tradiția critică a analizei sociale în studiile lingvistice și contribuie la analiza socială critică un accent deosebit pe discurs și pe relațiile dintre discursul și alte elemente sociale (relații de putere, ideologii, instituții, identități sociale și așa mai departe). Analiza socială critică poate fi înțeleasă ca critică normativă și explicativă. Este critica normativă în acest sens nu descrie pur și simplu realitățile existente, ci le evaluează, de asemenea evaluează măsura în care se potrivesc cu diferite valori, care sunt luate (mai mult sau mai puțin contencios) să fie fundamental pentru societăți juste sau decente (de exemplu, anumite standarde – materiale, dar de asemenea, – politice și culturale ale bunăstării umane). Este o critică explicativă prin faptul că nu pur și simplu descrieți realitățile existente, dar căutați să le explicați, de exemplu, arătându-le că sunt efectele structurilor, mecanismelor sau forţelor pe care analistul le postulează şi a căror realitate el/ea o caută pentru a testa (de exemplu, inegalitățile în ceea ce privește bogăția, venitul și accesul la diverse bunuri sociale ar putea fi explicat ca un efect al mecanismelor și forțelor asociate cu ‘capitalism’)
Varianta Standard
Analiza discursului critic (CDA) îmbină tradiția critică a analizei sociale cu studiile lingvistice, punând un accent deosebit pe discurs și pe interacțiunile dintre acesta și diverse aspecte sociale, precum relațiile de putere, ideologii, instituții și identități sociale. Analiza socială critică poate fi percepută ca având atât o componentă normativă, cât și una explicativă. Componenta normativă nu se limitează doar la descrierea realităților existente, ci include și o evaluare a acestora, analizând în ce măsură se aliniază la diferite valori considerate fundamentale pentru societăți juste sau decente (de exemplu, standarde materiale, politice și culturale ce vizează bunăstarea umană). Componenta explicativă nu doar că descrie realitățile, ci își propune să le explice, de exemplu, demonstrând că acestea sunt rezultate ale structurilor, mecanismelor sau forțelor pe care analistul le postulează și pentru care caută dovezi (de exemplu, inegalitățile legate de bogăție, venit și acces la diverse resurse sociale pot fi interpretate ca efecte ale mecanismelor și forțelor asociate cu capitalismul).