Text parafrazat despre "Functia principala a analizatorului vizual este perceperea luminozitatii, formei si culorii obiectel..."
Mai jos găsești 4 variante diferite de exprimare pentru același text, fiecare cu stilul său distinct.
Textul Original
Functia principala a analizatorului vizual este perceperea luminozitatii, formei si culorii obiectelor din luma inconjuratoare. Receptia vizuala se realizeaza la nivelul ochiului. Acesta poate fi comparat cu un aparat fotografic, format din trei sisteme optice: 1. Camera obscura.In interiorul globului ocular, razele luminoase nu se reflecta. Aceasta situatie se datoreaza de celule pigmentare din structura coroidei si a retinei.In plus, fiecare con si bastonas este inconjurat de prelungiri citoplasmatice ale celulelor stratului pigmentar retinian, care contin melanina, for mand o multitudine de mici camere obscure. Lipsa melaninei, la albinosi, provoaca tulburari ale vederii diurne 2.Aparatul dioptic ocular este format din cornee si cristalin. Simplificand, aparatul dioptric al occhiului poate fi considerat ca o singura lentila convergenta cu o putere totala de aproximativ 59 de dioptrii si cu centrul optic la 17 mm i fata retinei. Acomodarea reprezinta variatia puterii de refractie a cristalinului in raport cu distanta la care privim un obiect. Acomodarea se datoreaza elasticitatii cristalinului, aparatul suspensor al acestuia si muschiului ciliar. Organul activ al acomodarii este muschiul ciliar. Cand ochiul priveste la distanta, muschiul ciliar este relaxat,iar zonula Zinn tensionata.Acesta pune in tensiune cristaloida, comprimand cristalinul.Ca urmare,, raza de curbura a acestuia creste, iar puterea de convergenta scade la valoarea minima de 20 de dioptrii. Aceasta este acomodarea la distanta, care permite ochiului emetrop sa vada clar, fara efortul muschiului ciliar, obiecte situate la distante mai mari de 6 metri. Deci, cristalinul practic nu se mai acomodeaza, nici pentru vederea de la distanta si nici pentru cea de aproape, situarie numita presbiopie.
Varianta Standard
Funcția principală a analizatorului vizual constă în percepția luminozității, formei și culorii obiectelor din mediul înconjurător. Recepția vizuală se realizează la nivelul ochiului, care poate fi comparat cu un aparat fotografic, format din trei sisteme optice: 1. Camera obscură. În interiorul globului ocular, razele de lumină nu se reflectă. Această situație se datorează celulelor pigmentare din structura coroidei și a retinei. De asemenea, fiecare con și bastonaș este înconjurat de prelungiri citoplasmatice ale celulelor stratului pigmentar retinal, care conțin melanina, formând astfel o mulțime de mici camere obscure. Absența melaninei, la persoanele albinoase, cauzează tulburări ale vederii diurne. 2. Aparatul dioptic ocular este alcătuit din cornee și cristalin. Simplificând, aparatul dioptric al ochiului poate fi considerat o singură lentilă convergentă cu o putere totală de aproximativ 59 de dioptrii și cu centrul optic situat la 17 mm față de retină. Acomodarea reprezintă variația puterii de refracție a cristalinului în funcție de distanța la care privim un obiect. Acomodarea se datorează elasticității cristalinului, aparatului suspensor al acestuia și mușchiului ciliar. Organul activ al acomodării este mușchiul ciliar. Atunci când ochiul se uită la distanță, mușchiul ciliar este relaxat, iar zonula Zinn este tensionată. Aceasta pune presiune pe cristalin, comprimându-l. Ca urmare, raza de curbură a acestuia crește, iar puterea de convergență scade la valoarea minimă de 20 de dioptrii. Aceasta este acomodarea la distanță, care permite ochiului emetrop să vadă clar, fără efortul mușchiului ciliar, obiecte situate la distanțe mai mari de 6 metri. Astfel, cristalinul practic nu se mai acomodează, nici pentru vederea de la distanță, nici pentru cea de aproape, situație cunoscută sub numele de presbiopie.